Financiar Ştiri

Analiştii au depistat semne ale unei noi posibile crize economice

Written by redactia

Datoriile înregistrate pe plan mondial se ridică la 152 de mii de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât economia globală, stabilind, astfel, un nou record, susţin reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit Financial Times.

Valorile evidenţiază paradoxul aparent între rata foarte mică a dobânzii impusă de multe bănci centrale care încearcă să încurajeze împrumutul şi să revitalizeze economia şi pericolul nivelului exagerat al datoriilor. Datoria globală a atins un nou record şi creşte, susţine Vitor Gaspar, director în cadrul FMI.

 

Deşi FMI nu a cerut plata în avans, cât mai rapidă, a datoriilor, a avertizat că, în unele ţări, nivelul de împrumut al unor companii este prea ridicat. Datoriile private exagerate reprezintă o piedică pentru refacerea economiei globale şi un risc pentru stabilitatea financiară, susţine Gaspar. „Monitorul Financiar arată că creşterile rapide ale datoriilor private sfârşesc, adeseori, în crize financiare. Recesiunile financiare sunt mai lungi şi mai complicate decât cele normale”, adaugă acesta.

 

Nivelul de împrumut s-a mărit substanţial faţă de creşterea globală din ultimii ani, de la 200% din PIB, în 2002, la 225% anul trecut.

 

În timp ce două treimi din datorii revin sectorului privat, cererile de împrumut ale guvernului s-au înmulţit după criza financiară. Oficialii din FMI doresc ca guvernele să majoreze creşterea economică.

 

Băncile centrale au micşorat dobânzile şi au cumpărat masiv obligaţiuni ca răspuns la criza financiară globală. Deşi mulţi economişti cred că acţiunile lor au ajutat, există un consens că economia va rămâne sub va stagna dacă guvernele nu se implică mai mult.

 

Nivelul de datorii diferă în funcţie de fiecare ţară, ele nefiind la fel de mari peste tot, remarcă Gaspar. Cea mai mare parte a datoriilor sunt în ţările cu cele mai bogate economii, iar China şi-a înmulţit semnificativ împrumuturile în ultimii ani.

 

Valoarea totală a datoriilor înregistrate se bazează pe datele strânse de FMI şi de Banca Reglementelor Internaţionale din 113 ţări, care reprezintă împreună 94% din PIB global.

 

Prognoza de toamnă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) nu este prea optimistă. Tradiţionalul raport al organizaţiei financiare mondiale atrage atenţia asupra riscurilor la care sunt supuse economiile lumii. Printre ele sunt menţionate alegerile din Statele Unite, care reprezintă un factor imprevizibil pentru economia americană şi pentru cea mondială. De asemenea, Brexitul este încă o imponderabilă care aduce necunoscute şi, în fine, tendinţa de creştere a protecţionismului. Un alt aspect care îngrijorează este nivelul datoriilor publice, statele nereuşind să scadă în mod vizibil rata datoriei la opt ani de la declanşarea crizei financiare.

 

Raportul FMI constată o creştere a barierelor tarifare pe plan mondial. Iar semnele de întrebare sunt cu atât mai mari cu cât Brexitul va deveni o realitate cel mai târziu începând cu primul trimestru al anului viitor. De altfel, prognoza FMI a redus cu 0,2% estimarea de creştere pentru Marea Britanie. Trebuie însă spus că nimeni, nici măcar FMI, nu poate anticipa în acest moment efectele Brexitului asupra economiei britanice.

 

Dar Marea Britanie nu este un exemplu singular. Toate economiile dezvoltate suferă de estimări în scădere. SUA 1,6% anul acesta şi 2,2% în anul 2017. Toate aceste cifre sunt mai mici decât prognozele de creştere anticipate în primăvara acestui an. În general, economiile dezvoltate sunt creditate cu o creştere mai mică decât cea prognozată la începutul anului sau în cel mai bun caz se păstrează cifrele prognozate anterior.

 

Dincolo de prognoze, problemele economiei globale rămân îngrijorătoare. Deflaţia nu dă semne că ar ceda sau mai exact inflaţia rămâne în economiile dezvoltate la un nivel extrem de redus, repsectiv 0,3%. Dobânzile continuă să fie scăzute sau chiar negative continuând situaţia cu totul excepţională care există în economia globală de mai bine de un an de zile.

 

Chiar dacă preţul materiilor prime a dat semne de revenire anul acesta. Preţul ţiţeiului a continuat să scadă anul acesta cu o excepţie: după înţelegerea de la Alger între ţările OPEC, preţul a crescut uşor. Dar, piaţa este încă departe de a-şi fi schimbat tendinţa.

 

Preţul gazelor naturale şi-a continuat declinul urmărind preţul ţiţeiului, dar influenţat şi de producţia abundentă din Rusia şi de exploatările de gaz de şist din Statele Unite. În schimb, preţul cărbunelui a crescut cu 30 de procente faţă de anul trecut.

 

Toate aceste evoluţii nu se văd în creşterea inflaţiei. Mai complicat este că băncile centrale şi-au epuizat muniţiile pentru stimularea creşterii economice. Dobânzile mici sau negative, inflaţia mică sau negativă nu au ajutat substanţial creşterea economică, în special în economiile dezvoltate. În anii de după criză economiile emergente au pus umărul la depăşirea dificultăţilor, dar acum lucrurile s-au complicat şi pentru acestea.

 

Cel mai bun exemplu este China. Economia chineză se află în plin proces de restructurare. Problemele cele mai mari fiind creditele neperformante, creşterea datoriei publice şi situaţia complicată a companiilor cu capital de stat. Economia încearcă să se orienteze către produse cu valoare adăugată mai mare şi către piaţa internă. China este importantă pentru întreaga economie mondială pentru că a acţionat în ultimii ani ca un element de tracţiune. Chiar dacă nu mai are o creştere de peste 8 procente, economia globală trebuie să se mulţumească cu un procentaj de 6%.

 

Avertismentul Bank of America Merrill Lynch pentru SUA

 

Dacă creşterea economică va continua să slăbească în conformitate cu ritmul recent, istoria indică o recesiune severă în a doua jumătate a anului 2017, susţines Savita Subramanian de la Bank of America Merrill Lynch, citată de Business Insider.

 

Subramanian a studiat cinci factori principali pentru a determina inevitabilitatea unei recesiuni: randamentul pe doi ani al Trezoreriei vs. randamentul pe 10 ani, indicele industrial ISM, autorizaţii de construcţie, creşterea locurilor de muncă temporare şi creşterea împrumutului comercial şi industrial.

 

Privind la ceea ce fiecare dintre aceşti indicatori au făcut înainte de recesiunile anterioare pe durata de viaţă a indicatorului, Subramanian a venit cu o estimare a locului în care ne aflăm în ciclul de afaceri. De altfel, din iulie 2016 economia americană a intrat în faza în care oricând poate colapsa.

 

„În acest scenariu, intervalul datelor potenţial de începere a recesiunii pe care le implică aceste modele se află între Iulie 2016 şi în mare măsură Aprilie 2019, cu o dată medie de începere în octombrie 2017”, a scris Subramanian.

 

Subramanian a mai spus investitorii ar trebui să fie atenţi la orice semn al unei recesiuni, în condiţiile în care pachetele de acţiuni de obicei cad înainte de începerea unei recesiuni, chiar dacă momentan sunt puţine semne care prevestesc o recesiune.

 

Nivelurile de cash ale investitorilor sunt încă la un nivel ridicat, indicând faptul că vârful nu a fost încă atins, dar oamenii nu ar trebui să se consoleze foarte mult cu acest fapt. „O mare parte dintre managerii activi au cea mai mare expunere ciclică începând cu 2012, iar expunerea lor globală este aproape de maximele ciclului”, se arată în nota expertului Bank of America Maryll Lynch.

 

Aceeaşi perioadă a fost şi înainte de vârful din 2007. Bank of America estimează că expunerea capitaluri proprii din SUA a crescut la niveluri similare punctului culminant ce declanşează colapsul.

 

Numărul de noi locuri de muncă create de economia americană în luna septembrie a fost sub aşteptările analiştilor, pentru a treia lună consecutiv, ceea ce ar putea determina Rezerva Federală să fie mai prudentă cu privire la majorarea dobânzii de politică monetară, transmite Reuters.

 

De asemenea, rata şomajului în cea mai puternică economie a lumii a crescut uşor, de la 4,9% până la 5%. Datele statistice referitoare la numărul de noi locuri de muncă create şi cele referitoare la rata şomajului sunt calculate pe baza a două anchete diferite, una derulată în rândul companiilor şi alta în rândul gospodăriilor, ceea ce explică existenţa unor diferenţe între ele.

 

Acesta este ultimul raport al Departamentului Muncii înainte de reuniunea de politică monetară din 1-2 noiembrie de la Rezerva Federală. Investitorii cred că sunt şanse foarte mici pentru o majorare a costului creditului la această reuniune, având în vedere că reuniunea va avea loc în apropierea alegerilor prezidenţiale din 8 noiembrie.

 

Probleme şi pentru zona euro

 

Laureat al Premiului Nobel, economistul Joseph Stiglitz a prezis miercuri, într-un interviu, că Italia şi alte ţări vor părăsi zona euro în perioada următoare. Germania a acceptat deja şi ieşirea Greciei din zona euro.

 

Europa nu este hotărâtă să întreprindă reforme necesare, cum ar fi crearea unei uniuni bancare care implică garantarea depozitelor bancare în comun, şi nu are, de asemenea, de solidaritate dincolo de graniţele naţionale, a declarat miercuri economistul Joseph Stiglitz într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

 

Laureat al premiului Nobel pentru economie şi membru al Clubului de la Roma, profesorul Joseph Stiglitz a precizat că va fi în continuare o zonă euro peste 10 ani, însă nu se ştie cum va arăta.

 

 

About the author

redactia

Leave a Comment